Secretul Umanitatii : 2012 legatura între MAYA si TIBET, calea spre SHAMBALA

2012 : NORVEGIA se pregăteşte

2012, un an cu schimbări politice majore în Rusia, susţine astrologul rus Pavel Globa

“Astrologia este o vrajitorie practicată din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Prin astrologie se întelege ghicirea celor viitoare, prin mişcările stelelor, planetelor, vânturilor, norilor şi ale celorlalte fenomene ale Universului. Astrologii pretind că fiecare om are o stea proprie.” - spunea Părintele Cleopa într-un cuvânt despre vrajitorie.

Se pare totuşi că astrologia îsi menţine locul câştigat în lumea occidentală. Astfel, deşi practicată de această dată în Rusia, ea pare să aibă un ecou răsunator în partea occidentală a Europei, acolo unde publicaţia catolică “La Croix” avea să găzduiască în paginile sale astăzi, 12 februarie 2010, tiltul:

2012, un an cu schimbări politice majore în Rusia, sustine un… astrolog

Astrologul rus Pavel Globa, care pare să fi fost singurul care a anticipat în 1999 demisia preşedintelui Boris Ieltsin, a declarat vineri 12 februarie 2010, că Rusia va cunoaşte o transformare politică lărgită în 2012, anul alegerilor prezidenţiale.

Aceste modificări, care se vor vedea în perioada 2012-2016, legate de “ciclul astrologic” de câte 30 de ani, are o mare importanţă pentru viaţa politică rusă, susţine “cunoscătorul în astre”.

Globa nu s-a pronunţat însă asupra destinului personal al Preşedintelui rus Dmitri Medvedev şi al primului-ministru Vladimir Putin.

Ne întrebăm însa, pe bună dreptate, ce părere ar fi avut cele două personalităţi active în viata Bisericii Ortodoxe, despre astfel de predicţii, dealtfel… la modă în rândul preşedinţiilor lumii (vezi discuţiile asupra “flăcării violet” din Romania, care au atras o serie de comentarii în presa occidentală).

"Mă aştept la calm, stabilitate şi continuitatea puterii, până în 2012. Dar, atunci, Saturn va fi în Scorpion, care se traduce printr-o schimbare reală", continuă Globa.

Astrologul citează mai apoi, în susţinerea tezei sale, perioada de instabilitate din conducerea URSS, între moartea, din 1982 a lui Leonid Brejnev şi apariţia lui Mihail Gorbaciov care a condus la destrămarea Uniunii Sovietice, sau la moartea lui Stalin (1953 ) şi cea a lui Lenin (1924), după cum aflăm şi din informările AFP.

"Sper că 2012-2016 nu va fi ca altădată şi că lucrurile se vor aranja cu pierderi minime. Dar 2012 va fi foarte interesant", a mai spus el.

După ce Vladimir Putin a cedat, în 2008, Kremlinul, succesorului său, Medvedev, analiştii au dezbătur regulat relaţiile dintre cei doi bărbaţi şi se întrebau deja dacă o confruntare este posibilă la prezidenţialele din 2012.

Analiştii politicieni occidentali apreciază însă că un astfel de scenariu ar putea revigora viaţa politică din Rusia, în general plictisitoare, în care opoziţia a fost redusă la un rol marginal în comparaţie cu puterea.

Nu se ştie însă şi daca interesele occidentale, din prezent, se potrivesc cu cele ale Rusiei, ştiind că de regulă există clare divergenţe pe probleme politice… totuşi, astrologia rămâne doar o variantă a ghicitului, cum spunea Părintele Cleopa, o simplă vrăjitorie.

lacasuriortodoxe.ro

Ian Lungold - Secretele calendarului mayas dezvaluite

1/3


2/3


3/3

2012: Ştiinţă sau superstiţie (cu subtitrare în română)

21 decembrie 2012 – data finală de pe soficticatul calendar creat de civilizația Maya din America Centrală. Nenumărate cărți, site-uri și articole din ziare dezbat asupra sensului acestei date, entuziaștii fiind împărțiți în două tabere: cei ce prevăd apocalipsa, sfârșitul lumii – și cei ce cred într-o reînnoire și o renaștere a conștiinței. Punând paie pe foc, unii specialiști văd în numărul crescând de dezastre naturale din ultimii ani o dovadă a sfârșitului catastrofal din 2012.

Cât anume din ce auzim este știință și cât este superstiție? În acest film documentar, experții și cercetătorii în domeniu spun exact ce anume înseamnă pentru ei această dată, de ce e importantă și la ce ar trebui să ne așteptăm.

În documentar apar Graham Hancock, John Major Jenkins, Daniel Pinchbeck, Alberto Villoldo, Anthony Aveni, Robert Bauval, Jim Marrs, Walter Cruttenden, Lawrence E. Joseph, Alonso Mendez, Douglas Rushkoff, John Anthony West și Benito Vegas Duran.

2012 - Singuratatea Din Matrice - Documentar

O furtuna solara ne-ar putea trimite in Evul Mediu

Societatea umana utilizeaza energia electrica, care este una dintre cele mai importante descoperiri ale civilizatiei de pe Terra. Energia electrica este folosita in fiecare casa, iar fara aceasta importanta descoperire, am fi inapoi in Evul Mediu. Iata ca un scenariu apocaliptic ne este prezentat de catre Daily Mail, care informeaza ca in anul 2012, am putea fi supusi unei furtuni solare extrem de violente. Aceasta furtuna solara anuntata pentru anul 2012 poate fi cuplata cu teoria sfarsitului lumii din anul 2012, care a fost prevestita de catre civilizatia Maya. Conform sursei citate, Daniel Baker, un expert de la Universitatea din Colorado, afirma cu tarie ca “in fiecare an, civilizatia umana devine tot mai vulnerabila”. Oamenii de stiinta au precizat ca o furtuna solara provoaca fenomenul CME (coronal mass ejection), ce presupune ca un nor incarcat cu particule emanate de soare, traverseaza spatiul cu viteze supersonice si determina furtuni magnetice extrem de puternice. Aceste furtuni cu caracter periodic s-au abatut in permanenta asupra Pamantului, iar un varf al activitatii solare s-ar putea manifesta in anul 2012. Un prim scenariu apocaliptic afirma ca satelitii vor fi scosi din functiune, dar si sistemele energetice vor avea de suferit. Toate aceste evenimente sunt doar subiectul unor supozitii, vehiculate foarte des de catre presa. Oricum ar fi, civilizatia umana a avut de-a lungul istoriei momente de cumpana, in care evenimente celeste, i-au influentat evolutia. Cred ca mai mare este riscul coliziunii cu un asteroid, care ar aduce civilizatia umana in pragul extinctiei. Acest lucru poate fi un factor de risc extrem de mare, dat fiind numarul de asteroizi din Centura lui Kuiper. Insa, eliminarea riscurilor unei apocalipse poate fi un motiv in plus pentru dezvoltarea unor noi tehnologii, care sa asigure prosperitatea de durata a speciei umane.
sursa: kosmin.net

Furtuna solara din 2012 – posibila catastrofa?

Suntem dependenti de tehnologie. Nimeni nu poate nega acest aspect. Avem nevoie de ea, desi stim cu totii ca reprezinta un rau necesar. Pe masura ce tehnologiile se dezvolta, noi asistam la distrugerea planetei. Efectul este direct proportional. Fie ca suntem regizori, fie ca suntem actori sau simpli spectatori, asistam la un progres care, in mod ironic, ne distruge.

In martie 2009, un articol aparut in Ziua prezenta un raport NASA. Acesta arata ca in 2012 lumea va fi afectata de o furtuna solara, care va avea efecte devastatoare. Pagubele economice le-ar intrece pe cele provocate de uraganul Katrina, iar omenirea ar avea nevoie de aproape 10 ani pentru a se reface. Pe de alta parte, astronomii semnalau ca stralucirea soarelui a scazut considerabil in ultima sută de ani, iar fenomenul se accentueaza.

Cel mai puternic ciclu solar din istoria recenta a avut loc in anii ‘50, cand in jurul Terrei orbitau numai cativa sateliti. De aceea, specialistii sunt rezervati in a preciza care ar putea fi urmarile unor furtuni solare de proportii.

Anul acesta, cercetatorii avertizeaza ca Jocurile Olimpice care vor avea loc la Londra in 2012, ar putea fi afectate de furtuna solara, astfel incat se vor intrerupe toate sistemele de comunicatie de pe Pamant (Internet, telefonie mobila), inclusiv transmisiunea in direct a mega-evenimentului sportiv.

Avertismentul vine ca urmare a detectarii, de catre oamenii de stiinta, a unui nou ciclu de pete pe suprafata Soarelui, ce ar putea conduce la manifestarea unei furtuni solare. “Soarele se trezeste. Primele regiuni semnificative ale noului ciclu de activitate solara se formeaza. In ultimele doua saptamani, am asistat la primele flacari majore”, a declarat prof. Richard Harrison, lider in fizica spatiala al Laboratorului Rutherford Appleton, din Oxfordshire.

Revista “Descopera” a publicat recent un articol intitulat La 90 de secunde de catastrofa care prezinta, in culori sumbre, consecintele unei furtuni violente, care s-ar putea petrece la 150 de milioane de kilometri distanta de Terra, pe suprafata Soarelui. Apa potabila va fi sistata, mijloacele de transport isi vor inceta activitatea, rafturile magazinelor vor ramane goale, generatoarele de rezerva vor functiona, insa nu pentru mult timp. Iar aceste efecte ar putea dura de la luni de zile la ani. Pentru cine va mai ramane in viata. Totul depinde acum de implicarea guvernelor lumii in aceasta problema majora care – putin probabil – va putea fi evitata.

În aşteptarea sfârşitului lumii din 2012, 2 milioane de oameni vor merge sub pământ

Pe 12 ianuarie 2008, în The People’s Voice (www.thepeoplesvoice.org) apărea următorul titlu: “Sosirea Planetei X – 2 milioane de oameni vor merge sub pământ”. În articol era prezentată scrisoarea unui politician norvegian referitoare la apropierea planetei Nibiru, cunoscută de el doar sub numele de Planeta X. Menţionăm câteva fragmente:

“Sunt un politician norvegian. Aş vrea să ştiţi despre evenimentele dure care se vor petrece între 2008 şi 2012. Guvernul norvegian construieşte tot mai multe baze subterane şi bunkere. Când sunt întrebaţi de ce fac aceasta, guvernanţii spun că pentru protecţia poporului norvegian şi că trebuie terminate înainte de 2011. Israelul şi multe alte ţări fac aceasta. Dovada mea o constituie fotografiile primite şi pe care le-am trimis primului-ministru şi guvernanţilor. Şi ei ştiu toate acestea, dar nu vor să inducă panică în rândul maselor. Planeta X soseşte şi Norvegia a început să facă provizii de alimente şi seminţe în zona Svalbard şi în zona arctică, având ajutorul SUA şi al Uniunii Europene. Vor fi salvaţi în baze doar cei de la putere şi persoanele creative: doctori, oameni de ştiinţă etc. Eu ştiu deja că va trebui să plec într-un adăpost subteran militar, înainte de 2012, în zona Mosjoen. Acolo suntem împărţiţi pe sectoare: roşu, albastru şi verde; toate sectoarele sunt conectate între ele prin trenuleţe! Nu mă tem de nimic. Omenirea trebuie să supravieţuiască. Vă asigur că aceste lucruri se vor întâmpla sută la sută! Luaţi măsuri de precauţie pentru voi şi familiile voastre. Lucraţi împreună pentru a găsi căi de soluţionare a problemelor cu care vă veţi confrunta”.

Articolul a stârnit numeroase comentarii, iar la adresa menţionată au sosit foarte multe alte confirmări (inclusiv fotografii) ăn sensul celor afirmate de politicianul norvegian.

sursa: http://www.lovendal.net/

Vaticanul despre "2012": Săraca planetă, săraca umanitate

Ziarul oficial al Vaticanului, L'Osservatore Romano, face o cronică peliculei "2012" regizată de germanul Roland Emmerich, în care, printre alte locuri, sunt distruse Capela Sixtină şi Piaţa Sfântul Petru, considerând că acesta combină arheologia şi istoria pentru a suscita noi temeri şi a manipula.

Publicaţia Sfântului Scaun comentează pelicula, prezentă de vineri în Italia, spunând că cinematografiei încă îi place apocalipsa deşi "am trecut deja cu bine de fatidicul mileniu".

"Acum pur şi simplu arheologia şi istoria se aliază pentru a suscita noi temeri şi pentru a manipula strămoşii, începând cu calendarul vechii civilizaţii maya, unde este semnalat ca sfârşit al ultimului ciclu 20 decembrie 2012 (20122012)", scriu jurnaliştii Vaticanului.

"Sfârşitul lumii şi al umanităţii?", "Noi ceruri şi nou pământ?", "Regenerare sau distrugere totală?" se întreabă publicaţia, care adaugă că regizorul german, specialist în filme de proporţii enorme, care a regizat şi "Independence day" şi "The day after tomorrow", închide trilogia cu "cel mai teribil şi spectaculos dintre toate - 2012".

În peliculă dispar oraşe întregi, iar vulcani şi cratere de 1.500 de metri devastează continentele şi sunt distruse Capela Sixtină şi Piaţa Sfântul Petru în timp ce cardinali şi credincioşi se roagă.

"Săracă planetă, săracă umanitate" scrie ziarul, care adaugă că este vorba despre un spectacol fără limite, care a costat 260 de milioane de dolari. Ziarul semnalează că Emmerich începe astfel o nouă eră pentru Hollywood, întorcându-se la Noul şi Vechiu Testament, la Noe, la Arcă şi la muntele Ararat, pentru ca apoi să apară un petic de umanitate cu toate păcatele sale, obligată să o ia de la capăt.

"2012", care a avut premiera în România pe 13 noiembrie, este o aventură despre un cataclism global care aduce sfârşitul lumii, însă în acelaşi timp povestea luptei eroice a unor supravieţuitori. În peliculă, Emmerich pune elemente specifice filmelor cu dezastre, printre care şi distrugerea simbolurilor naţionale precum statuia lui Iisus din Brazilia, Big Ben-ul, Casa Albă, Turnul Eiffel sau Piaţa Sf. Petru, adăugând o serie de efecte speciale spectaculoase.

Calendarul maya prezice că 2012 va fi momentul în care existenţa pământului se va termina. Din distribuţie fac parte John Cusak, Amanda Peet, Danny Glover, Thandie Newton şi Oliver Platt.

http://www.realitatea.net/

2012 sau Apophis?

2012 sau Apophis?

Mai multe persoane m-au întrebat dacă pe 21 decembrie 2012 va avea loc sfârşitul lumii, aşa cum spune filmul… lui John Cusack? Erau persoane de diferite vârste şi unele dintre ele nu aveau bogate cunoştinţe cinematografice, însă aflaseră de profeţie şi de film şi acum erau oarecum tulburate.

Le-am răspuns că acel film, pentru a scoate profituri uriaşe, avea nevoie de o strategie de marketing foarte bine pusă la punct şi speculativă, şi astfel au exploatat la maxim “profeţia” mayaşă. Încă din 2003, de când s-a făcut legătura între “profeţie” şi sfârşitul calendarul mayaş aceştia, probabil, au pus la cale toate detaliile pentru ca prin film să se agite spiritele; mai ales că ar mai rămâne de trăit doar 3 ani de la … avertismentul lor. De fapt “profeţia” mayaşă nu e o profeţie în sine, ci este o concluzie la care au ajuns unii mai recent (că tot se apropie vremea) şi care se leagă de sfârşitul calendarului mayaş, ce se termină pe 21 decembrie 2012.

La momentul întrebării am răspuns fiind nedocumentat ştiinţific, afirmând doar ceea ce ştiam şi ce presupuneam în mod logic. Le spuneam că este un nonsens faptul că mayaşii, care au prezis sfârşitul lumii, au sfârşit mai înainte de… sfârşit. Dacă neamul nu le-ar fi pierit, atunci în mod logic profeţia lor ar fi putut naşte acum, pentru unii, mari semne de întrebare. Iarăşi, sfârşitul lumii înseamnă mai mult decât o alăturare şi inversare simetrică de cifre 2012= 20 decembrie. De asemenea, le-am zis că sfârşitul lumii nu are loc doar într-o singură zi, ci e nevoie de ceva timp şi de ceva… semne. Un sfârşit care nu are semne e irealizabil, cel puţin d.p.d.v. logic. Astfel că acele distrugeri apocaliptice din film nu pot avea loc toate în aceaşi zi, aşa cum le prezintă filmul în mod distorsionat. Venirea Domnului însă va fi precum a unui fur noaptea (II Petru 3, 10), adică la un moment şi un loc bine stabilit, precis şi necunoscut (Mt. 24, 36). Le-am vorbit apoi despre semnele venirii Mântuitorului, aşa cum Biserica ne învaţă.

Documentându-mă ulterior am aflat şi alte amănunte interesante, bune de ştiut, care întregesc oarecum cunoştinţele în această privinţă. Am găsit o bună şi completă explicaţie a fenomenului, scrisă în patru părţi, pe care o puteţi găsi AICI. Eu m-am rezumat la a insera în postare doar frazele şi paragrafele cele mai importante pentru a fi reţinute mai uşor:

- principiul ciclicităţii la mayaşi> “Mayasii înţelegeau diferit timpul faţă de omul modern de azi. Noi vedem timpul ca fiind linear; el poate fi încetinit, după cum chiar a demonstrat teoretic Albert Einstein, însa “curge” într-o singură direcţie. Prin contrast, mayaşii credeau că timpul “curge” în cicluri care se repetă periodic, la finele fiecăruia începând unul nou, şi că ciclurile temporale işi au originea în Centrul Cerului, denumit de ei Hunab Ku, un fel de “pântece cosmic”, care a dat naştere lumii noastre şi care o va distruge pentru a face loc alteia. Hunab Ku, pentru care mayaşii aveau în scrierea lor şi o ideogramă, era asimilat zeului suprem, Creatorul”;

- calendarul mayaş - “Calendarul maya începe în 12 august 3114 î.Hr. şi se încheie la 21.12.2012. El conţine 5 subdiviziuni temporale. În ordine, de la cea mai mică la cea mai mare, acestea sunt (în transcriere aproximativă): k’in, winal, tun, k’atun, baktun. K’in – înseamna o zi, winal – o perioadă de 20 de zile (asemănătoare cu luna noastră), tun – este un an de 360 de zile, iar k’atun – 20 de ani a câte 360 de zile fiecare. În fine, baktun reprezintă o perioada de 400 de ani, adică 20 de k’atuni. 13 baktuni formau un Mare Ciclu, adică 1.872.000 zile, notat 13.0.0.0.0.”;

- Quetzalcoatl – prefigurare a lui Hristos> “Piramida de la Chichén Itzá a fost construită în aşa fel încât, în timpul echinocţiilor, soarele în apus aruncă o umbră semănând perfect cu cea a unui şarpe, coborând pe treptele dinspre nord ale ale construcţiei. Şarpele acesta este reprezentarea alegorică a zeului Kukulcan – la mayaşi sau Quetzalcoatl – la azteci (nume însemnând “şarpele cu pene”), asimilat ulterior de populaţiile Americii Latine cu Iisus Hristos [...] Aztecii au ridicat la Teotihuacán (”Oraşul Zeilor”), lângă Mexico City, Piramida Soarelui, închinată aceluiaşi zeu Quetzalcoatl”;

- şarpele din piramidă - “Bazându-se pe această combinaţie între divinităţi şi calcule matematice, ei au aflat, îin mod incredibil, încă de acum 4.000 de ani, ceea ce noi ştim de doar câteva decenii: anume că pe 21 octombrie 2012 va începe alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Căii Lactee! Alinierea culminează, conform calculelor mayaşe – confirmate de savanţii moderni – în ziua solstiţiului de iarnă, 4 Ahau 3 Kankin (13.0.0.0.0) sau 21 decembrie 2012 în calendarul nostru. La această dată, lumina şi umbra îl vor proiecta pe “Şarpele cu pene” coborând pe treptele piramidei Chichén Itzá, care la bază are un cap mare de şarpe sculptat în piatră. Acest fenomen se petrece de două ori în fiecare an, însă la solstiţiul de iarnă al lui 2012 ceva special se va întampla. La apus, umbra marginii de N-V a piramidei va proiecta un tipar de lumină care îmbrăţişează şi iluminează capul de şarpe sculptat de la baza scărilor. Într-o perioadă de 32 de minute şarpele, alcătuit din această alternanţă de lumină şi umbră, va coborâ pe pământ, pe masură ce soarele părăseşte fiecare treaptă, mergând din vârf până la bază. Pe lângă aceasta, pe 21 decembrie 2012, în jurul orelor 11:11, coada şarpelui proiectată din vârful piramidei va ţinti exact înspre constelaţia Pleiadelor, într-o aliniere asemănătoare celei pe care o are piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacán sau piramidele egiptene de la Gizeh. Atunci, cred mayaşii, odată cu revenirea pe pământ a lui Quetzalcoatl, lumea noastră se va sfârşi prin foc, iar “pântecele cosmic” Hunab Ku va da naştere unui nou soare, numit de mayasi “Cel de-al Şaselea Soare”, o altă lume mai evoluată urmând să se nască”;

- confirmarea oamenilor de ştiinţă - “Oamenii de ştiinţă au confirmat ceea ce mayaşii ştiau de mult timp: anume că la data solstiţiului de iarna 2012, soarele se va afla în “aliniamentul galactic”, adică va fi pe aceeaşi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care împarte în două Calea Lactee, divizând-o în 2 hemisfere sau lobi)”;

- aliniamentul galactic - “Dacă asemenea aliniamente au mai apărut în anii 3000 î. Hr. şi 1500 î. Hr., deosebirea este că, de această dată, la 21 decembrie 2012, centrul soarelui nu doar că se va afla pe aceeaşi linie cu Ecuatorul Galactic, dar el se va suprapune chiar peste Centrul Galaxiei. În plus, cu ocazia aceleiaşi alinieri, Tăietura Neagră (regiune de praf interstelar de la nordul Centrului Galactic până dincolo de constelaţia Acvilei, marcată în imagine ca “Dark Rift”), pe care mayaşii o cunoşteau şi o numeau “Drumul Negru” (Xibalba be), se întinde exact peste Ecuatorul Galactic, în locul în care soarele se va afla în 2012”;

- răcirea globală - “Începând cu 2012, procesul de răcire globală va cuprinde Pământul, iar la mijlocul secolului 21, întreaga planeta va fi cuprinsă de temperaturi scăzute, aprecia un expert al Observatorului Academic al Rusiei. Cauza acestei scăderi a temperaturii este micşorarea fluxului de radiaţii solare, aprecia Habibulo Abdusamatov (în 2006). Până în anul 2035, nivelul radiaţiilor solare va atinge minimul, iar 15 ani mai târziu se aşteaptă o răcire accentuată a climei”.

Acum că am limpezit oarecum “apele” în privinţa “profeţiei” mayaşe, am să fac referire în postare şi la altă “profeţie”, de data aceasta venită din partea cercetătorilor, adică a oamenilor de ştiinţă. Puteau ei să stea mai prejos decât mayaşii? Am aflat dintr-o ştire că cercetătorii ruşi au avut o întâlnire secretă (sic!) pentru a salva Pământul de la coliziunea cu un asteroid, botezat Apophis 9942. Această ştire are şi alte câteva elemente în comun cu profeţia mayaşa decât aceea că se referă la un cataclism apocaliptic care declanşează sfârşitul lumii.

Apophis era “spiritul antic al răului şi distrugerii, zeul demon-şarpe în mitologia egipteană, care locuia în întunericul etern. Zilnic, aştepta să distrugă Barca Solară a lui Ra care plutea deasupra cerurilor. Rolul primordial al lui Ra era să-l învingă pe Apophis şi să-l oprească de la distrugerea bărcii”. Este vorba astfel tot de un şarpe, de data aceasta întruchipând răul.

Înfrângerea şarpelui este menţionată într-un papirus aflat la British Museum, care este datat din jurul anului 300 î.Hr., dar care conţine elemente lingvistice cu 2000 de ani anterioare: “Apophis este tăiat în bucăţi si ars; pentru ca această înfrângere să fie mai eficientă, sunt adăugate indicaţii practice de magie, printre care desenarea imaginii lui Apophis colorată în verde pe o foaie nouă de papirus, închiderea ei într-o cutie pecetluită, aruncarea acesteia în foc şi scuiparea asupra ei de patru ori”. Oare aşa au de gând să facă cu asteroidul Apophis şi oamenii de ştiinţă pentru a-l distruge? Îl vor da focului rachetelor ca să-l spargă în bucăţi?… O-m trăi şi o-m vedea! Dacă însă ne legăm de numărul care întregeşte denumirea asteroidului, putem spune că cei care l-au ales nu l-au pus întâmplător. Daca adunăm ultimele două cifre de la final obţinem 6 care, împreună cu primele două întoarse invers, dau… 666. Or fi vrut prin aceasta să arate că Apophis este într-adevăr “distrugătorul” sau că, potrivit unei înţelegeri mai mistice, va avea loc sfârşitul lumii în care diavolul este actorul principal şi care distruge pământul. Pentru altcineva mai superficial aceste lucruri par nesemnificative, de luat în râs, însă sunt bune de ştiut şi de cercetat.

În această a doua “profeţie”, un alt element asemănător primeia iese în faţă: ciclicitatea. Acest asteroid se pare că “ar putea trece în 2029 la 30.000 de kilometri de planetă, mai aproape decât unii sateliţi geostaţionari, şi ar putea intra în coliziune cu Tera şapte ani mai târziu (13 aprilie 2036)”. Nu se ştie însă nimic sigur; prima trecere pe lângă orbita pământului “va modifica orbita asteroidului şi abia atunci se va afla dacă la următoarea trecere se va ciocni cu Pământul”. Asemenea filmelor apocaliptice, acesta “s-ar prăbuşi în apele Atlanticului, la 1.000 de kilometri de Coasta de Est a Americii, şi ar genera valuri tsunami de 17 metri înălţime care, odată ajunse pe uscat, ar distruge totul în calea lor. Energia degajată în cazul unui asemenea impact ar fi de 100.000 mai mare decât cea generată de bomba atomică de la Hiroshima”. “Coliziunea ar crea un nou deşert de mărimea Franţei”. Dimensiunea asteroidului este de 350 m, cum la mayaşi ‘tun’-ul avea 360 zile. Totul pare aranjat ca pentru un scenariu de film tip Armagedon produs de Hollywood. Până şi numele asteroidului începe cu “Apo” de la … Apocalipsa.

Deci până la urmă, care dintre cele două este adevărată? Vom muri în 2012 sau în 2029 şi 2036? :) Amândouă teoriile se fundamentează pe realităţi pe care noi acum le trăim şi le vom trăi, dar fiecare “profeţie” o desfiinţează într-un fel pe cealaltă, tocmai deoarece fiecare din cele două se consideră drept “profeţia care anunţă sfârşitul lumii”. Cum pot fi ele în acelaşi timp şi adevărate şi mincinoase? Şi una şi cealaltă sunt evenimente pe care noi trebuie să le cercetăm, să le luăm în seamă, fiindcă au şi un sâmbure de adevăr. Avem însă încredinţarea, creştini fiind, că sfârşitul lumii va fi altfel. Asemenea profeţiilor sibilelor din anticihitate care, păgâne fiind, s-au dovedit adevărate şi chiar mesianice, aşa şi aceste două aşa-zise “profeţii” pot fi folositoare creştinului, considerându-le drept semne ale venirii adevăratului sfârşit al lumii.

“Profeţia” mayaşă este folositoare pentru exactitatea calculului privind alinierea galactică (şi însemnătatea acestui fapt pentru pământ), şi pentru asocierea şarpelui cu pene “Quetzalcoatl” cu Iisus Hristos, ca prefigurare. Este interesant în acest sens şi spectacolul de umbre care vor cădea asupra acestui şarpe la momentul fixat şi importanţa lui dacă este interpretat mai mistic.

“Profeţia” oamenilor de ştiinţă este şi ea folositoare, fiindcă ne avertizează asupra unui potenţial şi real pericol asupra umanităţii. De asemenea, o posibilă coliziune cu un asteroid este semn vădit al sfârşitului lumii (Apoc. 8, 10-11).

Nu pot să nu remarc faptul că în filmul “2012″, ca şi în proaspătul “Avatar” al lui James Cameron, aceeaşi ură faţă de umanitate este resimţită la tot pasul, în filmul 2012 fiind datorată fatalismului exagerat de tip hollywoodian. La mayaşi această problema este oarecum mascată de faptul că ei credeau că odată cu venirea unui nou ciclu temporal se va naşte şi o nouă specie umană, mai evoluată decât precedenta.

Având aceste semne nu înseamnă că de acum vom putea sta liniştiţi până cel puţin în 2036, pentru că, într-o oarecare măsură, şi noi contribuim la accelerarea venirii sfârşitului lumii prin faptele noastre, iar efectele produse de aceste aşa-zise “profeţii” pot avea influenţă şi asupra vieţii noastre. Ele pot fi semne ale venirii Domnului a doua oară pe pământ sau ani în care cei care controlează lumea îşi manifestă puterea în mod distructiv.

dan.camen. http://theologhia.wordpress.com/